"Nu o luaţi!" "Ba o luam! Am luat-o deja"
It was quite a ride!
Ţi-am spus că încerc singură şi aşa a fost. Bine am făcut. M-am simţit bine şi relaxată per total. Acum mă amuz singură. Am fumat toată salvia 5x în cursul a 30 de minute. Tot a durat cam 40 de minute. Cam aşa. Deci, foarte funny! Am călătorit undeva? Nu. Doar deep into myself. Ideea e că tot ce gândeşti e amplificat şi transformat în realitate.
So, prima dată m-a luat tare şi iar simţeam că decorul mă trage. Simţeam că devin parte integrantă a decorului. M-am ridicat puţin deasupra decorului care era ca un covor mare şi am văzut că erau multe straturi de covoare. Eu eram deasupra şi am avut o perspectiva panoramică. Asta mă făcea sa îmi dau seama ce parte mică din tot sunt, cât de neînsemnată sunt. Apoi am revenit jos şi iar eram trasă de decor, dar m-a lăsat până la urmă. Deh, acum ştiu ce era roata aia verde de data trecuta. Era peretele care mă trăgea în el. E foarte tare. Deci, întreaga cameră mă trăgea, mă absorbea. Înainte să mă lase, din nou, nu îmi mai era clar care e realitatea. Ştiam că am plecat de undeva şi că mi-am spus că mă voi lăsa absorbită de orice s-ar fi întâmplat şi asta mă liniştea, dar nu mai ştiam cine sunt. Era foarte ambiguu. Ştiu că tot la început, auzeam voci, kind of, care spuneau că "Uite că vine din nou la noi." Eu ziceam, în gând, bineînţeles, nu am vorbit cu voce tare, spuneam: " Da, acum nu îmi mai e frica. Vin de bună voie cu voi." Şi eram fericiţi.
Şi cum ziceam, la un moment dat m-a lăsat. Oricum, nu mă mai simţeam aşa în largul meu. Nu îmi plăcea ideea de a fi una cu camera mea. Când m-a lăsat, m-am simţit aşa, nashpa, ... vulgară, cu o părere proastă despre mine. S-a razbunat puţin Sally pe mine penrtu că am desconsiderat-o chiar şi pentru câteva secunde pentru că după m-am simţit aiurea.
Apoi am mai pus salvie şi am tras din nou, hotărâtă să nu mă mai las absorbita de cameră şi să stau cu ochii deschişi. Mă uitam la covor şi părţile albe ale covorului păreau vii. Apoi întreg covorul s-a dezintegrat în multe pătrate foarte mici care alunecau într-o parte. Cred ca am început să râd. Mă trăgea covorul cu el, dar apoi mi-am dat seama că nu are cum să mă tragă cu adevărat. Dar eu aş fi vrut. Cred că aici am închis ochii, dar oricum vedeam camera şi cu ei închişi. Partea dreptă a camerei a prins viaţă şi la fel şi partea de lângă mine şi erau mulţi (adică toate părţile componente ale camerei: fibrele covorului and stuff ) care ziceau în cor: tre-in-ve-locs! tre-in-ve-locs! Era ca un fel de ameninţare. Ei vroiau să mă absoarbă din nou. Nu mai ştiu ce am făcut. Cred că m-am ridicat pentru că mă lăsase din nou. Mi se făcuse foame. Eram încă ameţită. M-am dus să îmi fac ceva de mâncare şi am început să râd când m-am văzut cu cuţitul în mână şi m-am gândit: "Nu ar trebui să fac asta". Apoi am venit în cameră şi dansam cu ochii închişi pe muzică în timp ce mâncam. Vedeam ceva sus. Nu ştiu ce, dar ştiu că mă simţeam bine. Apoi am mai pus nişte salvie şi am venit la PC să schimb muzică. Iar auzeam voci: "Nu o luaţi!" "Ba o luam! Am luat-o deja" şi mă luase. Muzica face tripul. Mă imaginam iar parte integrantă dintr-un stadion cred pentru că era o melodie în care cântau mai multe persoane. Era foarte interesant. Apoi am început să râd de ce stupidităţi mă las păcălită, dar încă eram sub efectul salviei şi vârfurile degetelor mele înca erau în lumea lui Sally. Aşa le simţeam. Am început să dansez şi mă învârteam şi stuff... total absorbită şi vedeam tot felul de chestii. Eram cu ochii închişi. Înainte de melodia asta era mixul tău pe care l-am pus iniţial , dar ştiu că venise o parte care începuse să mă sperie puţin pentru că simţeam că e cineva cu mine. Atunci am schimbat melodia.
Şi am mai simţit de câteva ori că e cineva ameninţător lângă mine, dar m-am lăsat cuprinsă de sentiment şi el a trecut. Nah, după toate astea, am vrut din nou să schimb melodia, dar am auzit din nou maşina lui father. Am stat puţin şi am zis: "Hai să fumez şi restul de salvie 5X ! " care nu mai era decât pentru vreo 2 fumuri. Am fumat-o şi am ridicat mâinile. Nu ştiu exact unde îmi imaginam că sunt, dar mâinile mele nu loveau aerul, era ... ceva. Apoi am început să râd gândindu-mă că s-ar putea ca father să dea peste mine. M-am lăsat pe covor pe spate şi iar mă simţeam parte integrantă din ceva. Apoi am mai tras ultimul fum de salvie, am mai dansat, am văzut nişte pătrate ca un tunel şi ... mă simţeam bine.
Per total a fost ok pentru că am ştiut că sunt în stare să deţin controlul. Ştiam că doar dacă voi deschide ochii, vraja va dispărea. Si asa e. Cu ochii deschişi nu e mare lucru. Chestia e că ochii ţi se închid fără să îţi dai seama şi atunci vezi tot felul de chestii şi simţi tot felul de chestii. Aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa ... uite că mi-am mai amintit ceva. Era la un moment dat un sunet de chitară la melodie şi eu am început să fac cu degetele ca şi cum aş avea o chitară la gât. Chiar credeam că eu cânt. Ce tare! Apoi când mi-am dat seama nu am mai putut de râs. Mâ credeam chitaristâ. Apoi am început să "cânt" la tobe. Vai, ce tare! Uitasem. Aştept 10X ul să-l încep , dar n-o voi face prea devreme. Vreau să găsesc pe cineva pe care să mă pot baza, care să stea lângă mine pentru că vreau sa mă abandonez total şi vreau să mă mişc. Mă gândesc că trebuie să fie copleşitor cu ceva mai puternic care te face într-adevăr să nu mai ştii cine eşti şi unde eşti. Au fost doar scurte momente când s-a întâmplat asta, dar aştept să încep 10x-ul. Ce nu îmi place e gustul care e aproape metalic atunci când te ia şi îmi simt corpul rece.
Ce să mai zic? N-o poţi păcăli pe Sally, asta e clar. Tot ceea ce îti imaginezi devine real, indiferent de ceea ce crezi/vrei. M-am prins ce e cu râsul, de ce toţi tipii de pe you tube râd : râd de propria ... naivitate.
Posted by Eudaimonia
Ţi-am spus că încerc singură şi aşa a fost. Bine am făcut. M-am simţit bine şi relaxată per total. Acum mă amuz singură. Am fumat toată salvia 5x în cursul a 30 de minute. Tot a durat cam 40 de minute. Cam aşa. Deci, foarte funny! Am călătorit undeva? Nu. Doar deep into myself. Ideea e că tot ce gândeşti e amplificat şi transformat în realitate.
So, prima dată m-a luat tare şi iar simţeam că decorul mă trage. Simţeam că devin parte integrantă a decorului. M-am ridicat puţin deasupra decorului care era ca un covor mare şi am văzut că erau multe straturi de covoare. Eu eram deasupra şi am avut o perspectiva panoramică. Asta mă făcea sa îmi dau seama ce parte mică din tot sunt, cât de neînsemnată sunt. Apoi am revenit jos şi iar eram trasă de decor, dar m-a lăsat până la urmă. Deh, acum ştiu ce era roata aia verde de data trecuta. Era peretele care mă trăgea în el. E foarte tare. Deci, întreaga cameră mă trăgea, mă absorbea. Înainte să mă lase, din nou, nu îmi mai era clar care e realitatea. Ştiam că am plecat de undeva şi că mi-am spus că mă voi lăsa absorbită de orice s-ar fi întâmplat şi asta mă liniştea, dar nu mai ştiam cine sunt. Era foarte ambiguu. Ştiu că tot la început, auzeam voci, kind of, care spuneau că "Uite că vine din nou la noi." Eu ziceam, în gând, bineînţeles, nu am vorbit cu voce tare, spuneam: " Da, acum nu îmi mai e frica. Vin de bună voie cu voi." Şi eram fericiţi.
Şi cum ziceam, la un moment dat m-a lăsat. Oricum, nu mă mai simţeam aşa în largul meu. Nu îmi plăcea ideea de a fi una cu camera mea. Când m-a lăsat, m-am simţit aşa, nashpa, ... vulgară, cu o părere proastă despre mine. S-a razbunat puţin Sally pe mine penrtu că am desconsiderat-o chiar şi pentru câteva secunde pentru că după m-am simţit aiurea.
Apoi am mai pus salvie şi am tras din nou, hotărâtă să nu mă mai las absorbita de cameră şi să stau cu ochii deschişi. Mă uitam la covor şi părţile albe ale covorului păreau vii. Apoi întreg covorul s-a dezintegrat în multe pătrate foarte mici care alunecau într-o parte. Cred ca am început să râd. Mă trăgea covorul cu el, dar apoi mi-am dat seama că nu are cum să mă tragă cu adevărat. Dar eu aş fi vrut. Cred că aici am închis ochii, dar oricum vedeam camera şi cu ei închişi. Partea dreptă a camerei a prins viaţă şi la fel şi partea de lângă mine şi erau mulţi (adică toate părţile componente ale camerei: fibrele covorului and stuff ) care ziceau în cor: tre-in-ve-locs! tre-in-ve-locs! Era ca un fel de ameninţare. Ei vroiau să mă absoarbă din nou. Nu mai ştiu ce am făcut. Cred că m-am ridicat pentru că mă lăsase din nou. Mi se făcuse foame. Eram încă ameţită. M-am dus să îmi fac ceva de mâncare şi am început să râd când m-am văzut cu cuţitul în mână şi m-am gândit: "Nu ar trebui să fac asta". Apoi am venit în cameră şi dansam cu ochii închişi pe muzică în timp ce mâncam. Vedeam ceva sus. Nu ştiu ce, dar ştiu că mă simţeam bine. Apoi am mai pus nişte salvie şi am venit la PC să schimb muzică. Iar auzeam voci: "Nu o luaţi!" "Ba o luam! Am luat-o deja" şi mă luase. Muzica face tripul. Mă imaginam iar parte integrantă dintr-un stadion cred pentru că era o melodie în care cântau mai multe persoane. Era foarte interesant. Apoi am început să râd de ce stupidităţi mă las păcălită, dar încă eram sub efectul salviei şi vârfurile degetelor mele înca erau în lumea lui Sally. Aşa le simţeam. Am început să dansez şi mă învârteam şi stuff... total absorbită şi vedeam tot felul de chestii. Eram cu ochii închişi. Înainte de melodia asta era mixul tău pe care l-am pus iniţial , dar ştiu că venise o parte care începuse să mă sperie puţin pentru că simţeam că e cineva cu mine. Atunci am schimbat melodia.
Şi am mai simţit de câteva ori că e cineva ameninţător lângă mine, dar m-am lăsat cuprinsă de sentiment şi el a trecut. Nah, după toate astea, am vrut din nou să schimb melodia, dar am auzit din nou maşina lui father. Am stat puţin şi am zis: "Hai să fumez şi restul de salvie 5X ! " care nu mai era decât pentru vreo 2 fumuri. Am fumat-o şi am ridicat mâinile. Nu ştiu exact unde îmi imaginam că sunt, dar mâinile mele nu loveau aerul, era ... ceva. Apoi am început să râd gândindu-mă că s-ar putea ca father să dea peste mine. M-am lăsat pe covor pe spate şi iar mă simţeam parte integrantă din ceva. Apoi am mai tras ultimul fum de salvie, am mai dansat, am văzut nişte pătrate ca un tunel şi ... mă simţeam bine.
Per total a fost ok pentru că am ştiut că sunt în stare să deţin controlul. Ştiam că doar dacă voi deschide ochii, vraja va dispărea. Si asa e. Cu ochii deschişi nu e mare lucru. Chestia e că ochii ţi se închid fără să îţi dai seama şi atunci vezi tot felul de chestii şi simţi tot felul de chestii. Aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa ... uite că mi-am mai amintit ceva. Era la un moment dat un sunet de chitară la melodie şi eu am început să fac cu degetele ca şi cum aş avea o chitară la gât. Chiar credeam că eu cânt. Ce tare! Apoi când mi-am dat seama nu am mai putut de râs. Mâ credeam chitaristâ. Apoi am început să "cânt" la tobe. Vai, ce tare! Uitasem. Aştept 10X ul să-l încep , dar n-o voi face prea devreme. Vreau să găsesc pe cineva pe care să mă pot baza, care să stea lângă mine pentru că vreau sa mă abandonez total şi vreau să mă mişc. Mă gândesc că trebuie să fie copleşitor cu ceva mai puternic care te face într-adevăr să nu mai ştii cine eşti şi unde eşti. Au fost doar scurte momente când s-a întâmplat asta, dar aştept să încep 10x-ul. Ce nu îmi place e gustul care e aproape metalic atunci când te ia şi îmi simt corpul rece.
Ce să mai zic? N-o poţi păcăli pe Sally, asta e clar. Tot ceea ce îti imaginezi devine real, indiferent de ceea ce crezi/vrei. M-am prins ce e cu râsul, de ce toţi tipii de pe you tube râd : râd de propria ... naivitate.
Posted by Eudaimonia
Comentarii